Nereguli în gestionarea bazinelor acvatice

Procuratura a verificat starea respectării legislaţiei ce vizează gestionarea bazinelor acvatice.

Un rol primordial la compartimentul resurselor naturale revine fondului apelor, ce constituie totalitatea obiectivelor acvatice în graniţele teritoriului Republicii Moldova, suprafaţa terenurilor ocupate sub apă constituind 76214 ha, inclusiv iazuri - 36718 ha.

Investigaţiile procurorilor au stabilit multiple încălcări, printre care:
• atribuirea ilegală a obiectelor acvatice;
• înstrăinarea ilegală a terenurilor din fondurile apelor;
• diminuarea plăţii de arendă de către autorităţile publice locale;
• neachitarea de către arendaş a plăţilor de arendă.

Urmare încălcărilor depistate procurorii au reacţionat, prin:

• începerea urmăririi penale în şase cazuri,
• înaintarea în interesul domeniului public a 37 acţiuni civile privind încasarea plăţilor de arendă,
• recunoaşterea nulităţii deciziilor ilegale ale autorităţilor locale sau rezilierea contractelor,
• contestarea prin recurs a 80 acte administrative
• sesizarea a 132 factori de decizie privind lichidarea derogărilor de la legislaţia în vigoare.

Domeniul cel mai vulnerabil îl constituie gestionarea obiectivelor acvatice proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

Deşi conform legislaţiei, administrarea bunurilor domeniului privat al satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului se face prin decizie a consiliului local sau raional, în mai multe localităţi – fondul apelor a fost transmis în arendă în baza dispoziţiilor primarilor (ex: or.Căuşeni, s.Taraclia, etc). Actualmente cazurile vizate sunt investigate în prisma prevederilor art.274 CPP, iar actele ilegale au fost  contestate cu recursuri.

S-a constatat un număr impunător de cazuri de transmitere în arendă a terenurilor din fondul apelor în lipsa licitaţiilor publice (ex: r-ul Edineţ – 14 cazuri; r-ul Făleşti – 23, precum şi în raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Ciadîr-Lunga, Cimişlia, Criuleni, Drochia, Făleşti, Orhei, Glodeni, Străşeni, Rezina, Şoldăneşti, Căuşeni şi Rîşcani). Deciziile ilegale ale Consiliilor locale au fost atacate cu recursuri de procurorii teritoriali, iar în cazul respingerii acestora, s-au înaintat acţiuni civile în instanţele de contencios administrativ. 

Un alt fenomen răspândit în ţară reprezintă lipsa transparenţei în activitatea organelor administraţiei publice locale în procesul desfăşurării procedurii de licitaţie, ca rezultat fiind încălcate şi dispoziţiile Legii privind protecţia concurenţei, conform căreia agenţii economici au dreptul la o concurenţă liberă. 

O altă metodă ilegală de folosire a terenurilor din fondul apelor practicată de arendaş şi tolerată de către funcţionarii publici, constituie gestionarea acestor pământuri în lipsa deciziilor Consiliilor locale, contractelor de arendă, sau altor temeiuri juridice (ex: or. Glodeni; r-ul Călăraşi. r-lui Cahul). Este evident, că în cazul exercitării conştiincioase a atribuţiilor de serviciu de către autorităţile publice locale asemenea situaţii nu ar fi fost admise, mai mult, investigaţiile procurorilor au constatat cazuri de cointeresare personală a acestor funcţionari. Astfel, în r-lui Cimişlia primarii s.Ivanovca-Nouă şi com.Codreni, gestionează în temeiul contractelor de arendă bazinele acvatice din aceste localităţi cu o suprafaţă de 3,47 ha şi respectiv 4,57ha.

Inadmisibile sunt acţiunile autorităţilor publice locale constatate de procurori la înstrăinarea ilegală a terenurilor fondului apelor, vânzarea cărora este interzisă potrivit prevederilor legale.

La acest compartiment, se impune a fi evidenţiate cauzele penale începute în privinţa factorilor de decizie ai primăriei or.Rezina şi or.Vatra pe faptul înstrăinării terenurilor care se află în zona de protecţie a râului „Ciorna” şi lacului „Ghidighici” cu suprafaţa de circa 20 ha şi respectiv 1,56 ha, proprietate exclusivă a statului. Mai mult, în conformitate cu prevederile legale, numai Guvernul este abilitat să exercite din însărcinarea Parlamentului, funcţiile de proprietar al patrimoniului statului. 

Cazuri similare au fost depistate inclusiv de procuraturile raioanelor Călăraşi, Străşeni şi Cimişlia.

Verificând legalitatea folosirii terenurilor din zona de protecţie a apelor, în special la capitolul edificării diferitor construcţii, procurorii au stabilit multiple cazuri de violare flagrantă a legislaţiei aferente domeniului abordat.           

O problemă majoră sesizată de procurorii raioanelor Ungheni, Soroca, Şoldăneşti, etc., este extragerea zăcămintelor minerale din zonele de protecţie a apelor, fapt care contravine prevederilor art.13 alin.(1) lit.f) din Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă.

Procuratura r-lui Criuleni a constatat încălcări comise de un agent economic la efectuarea lucrărilor de menţinere a adîncimii cursului r. Nistru pe sectorul km 338-341, situat în apropierea s. Slobozia-Duşca r-nul Criuleni. Fiind sistată activitatea întreprinderii, aceasta în continuare extrăgea şi comercializa ilegal nisip şi prundiş din r.Nistru în lipsa actelor corespunzătoare. În urma activităţii ilegale s-a deteriorat malul şi digul de protecţie a apelor râului. Pe cazul dat, procurorii au dispus începerea urmăririi penale conform elementelor infracţiunii prevăzute de art. 241 alin.(2) CP. 

Controlul efectuat de procuraturile raioanelor Orhei şi Călăraşi, au stabilit cazuri de construire a bazinelor de acumulare a apelor, cu dimensiuni cuprinse între 0.01ha - 0.10ha fără autorizaţii de construcţie, care sunt construite pe loturile de pământ a cetăţenilor, ce le aparţin cu drept de proprietate, fără careva acte de amplasare. Ca rezultat al sesizărilor înaintate, Inspecţiile Ecologice din raioanele menţionate au intentat 16 proceduri-administrative, pentru construcţia ilicită a  bazinelor de acumulare a apei cu suprafeţe mici, fără autorizaţie necesară.

În contextul atitudinii iresponsabile a autorităţilor publice locale, procurorii au evidenţiat formalismul la compartimentul onorării obligaţiilor de către arendaş privind achitarea plăţilor de arendă.  (r-lui Criuleni, Anenii Noi, Cimişlia, Drochia, Floreşti, Orhei, Ştefan-Vodă şi Căuşeni). În asemenea situaţii procurorii au reacţionat prin înaintarea acţiunilor în judecată de încasare a plăţilor restante în bugetele locale în sumă  de circa 1 mil.lei.

Despre neregulile depistate Procuratura Generală a informat Guvernul Republicii Moldova.

Serviciul de presă al Procuraturii Generale